duminică, 8 martie 2015

Femeia

Şi nu scriu despre noi doar pentru că şi eu sunt femeie, ci fiindcă suntem cu adevărat nişte fiinţe speciale.



        Indiferent de cum arătăm, cum ne îmbrăcăm sau cum mirosim, suntem bipedele alea minunate care se bucură de fertilitate, bipedele cu ajutorul cărora planeta asta este populată, suntem bipedele care aprind întâia flacără a educaţiei, a afecţiunii, a dragostei. Suntem puternice, frumoase şi ascundem multe arme, suntem pline de calităţi, păcat că de multe ori nici noi nu le cunoaştem la timpul potrivit. Putem fi seducătoare, sexy, cuminţi, cu forme, slabe, blonde, brunete, roşcate, cu pere, cu mere ori cu portocale, cu buze pline, cu gura mică, cu pielea fină şi albă de păpuşă, cu piele închisă de frumoasă venită din Orient, cu talie de viespe, cu umeri laţi, putem fi tot ce vrem noi să fim.
        Avem super puteri. Avem multe atitudini, multe idealuri, diferite măşti fatale care ne ajută să ne ascundem prin jungla vieţii, care ne ajută să ieşim din orice încurcătură, care ne scot în evidenţă. Suntem prietene cu natura. Ieşim des la cafele cu ea. Suntem frumoase din naştere. Şi nu, nu mă refer la frumuseţea răpitoare a fiecărei femei în parte, la acel lucru unic care pe ea însăşi o face specială. Mă refer la sufletul nostru. Suntem nişte luptătoare, învingem orice cu trupurile noastre mici, cu mânuţele noastre firave, cu sufletele noastre de femei care ştiu ce vor, care cunosc mila, tristeţea, demnitatea, neputinţa.
        Mulţi au vrut să ne înţeleagă, să ştie cum funcţionăm, pe ce se bazează raţiunea noastră, de unde atât de multă intuiţie, sentimente şi putere în nişte păpuşi mobile. Se scriu cărţi, se studiază, suntem adevărate obiecte de studiu. Şi ce să vezi? Existăm în viaţa reală. Trăim cu voi, cu ceilalţi. Vă facem viaţa mai frumoasă. Vă dăm ceaiul la micul-dejun, vă ajutăm la teme, vă spălăm pe spate, vă călcăm hainele, vă facem de mâncare, facem curăţenie în casă, mergem la şedinţe, avem şi serviciul nostru, avem copii, avem responsabilităţi.
        Distrugem totul, reuşim apoi să reconstruim acel tot şi plângem, apoi ne revenim, ne mângâiem o şuviţă de păr şi zâmbim. Suntem femei.


                                                                                                                         XOXO,
Ciobsie 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu